Entanglementul cuantic este unul dintre cele mai misterioase fenomene descoperite în fizică. Când două particule interacționează și devin „încurcate” cuantic, stările lor devin interdependente, indiferent de distanța care le separă ulterior. Dacă una dintre particule este măsurată, starea celeilalte se determină instantaneu, chiar dacă se află la ani-lumină distanță. Albert Einstein a descris acest fenomen drept „acțiune fantomatică la distanță”, fiind inițial sceptic față de el. Totuși, experimentele moderne precum cele ale lui Alain Aspect (1982) și John Clauser au confirmat existența reală a entanglementului. Acest fenomen nu permite comunicarea mai rapidă decât lumina, dar dovedește că particulele pot fi legate printr-o corelație non-locală. În prezent, entanglementul este baza tehnologică a teleportării cuantice și a criptografiei cuantice, permițând transmiterea sigură a informațiilor. Mai mult, studiul entanglementului a deschis noi perspective asupra naturii realității și a sugerat că universul ar putea fi un sistem profund interconectat, în care separarea spațială nu înseamnă lipsa de legătură între lucruri.